Cuvinte multe şi neînţelese…

Mă întreb pentru ce atâtea cuvinte,
Care vin doar din minte….
Şi sufletul nu le simte.
De ce atâtea cuvinte spuse,
De ce atâtea cuvinte scrise
Şi sufletul nu le simte?
De ce atâtea cuvinte alese,
Dar de suflet neînţelese?
De ce zeci si mii de cuvinte,
De ce atâtea cuvinte promise
Dacă sufletul nu le simte?
Cuvinte ce sunt de ei uitate
În sufletul meu sunt păstrate
Răsunând ca un ecou
Şi tăcute ca un tablou.