Printe lacrimi

Printe lacrimi visăm,
Printre ele sperăm,
Printre lacrimi iubim,
Printre ele dăruim,
Printre lacrimi zâmbim,
Printre ele zburăm,
Printre lacrimi luptăm,
Printre ele îndurăm,
Printre lacrimi învățăm,
Printre ele răbdăm,
Printre lacrimi gândim,
Printre ele ne temem,
Printre lacrimi ne dorim,
Printre ele ne mințim,
Printre lacrimi trăim!

Un minut din timpul tău este o mângâiere pentru sufletul de lângă tine!

O picatură din suflet ,
Sunt lacrimile de pe obraz…
Ce ne fac să sperăm la ce a mai rămas!
O rază din suflet,
Este zâmbetul,
Ce ne încălzeste sufletul !
Îmbrățisările ce ne aduc în suflet curcubeul
Și ne ajută să ducem greul !
Iubirea ce mângâie,
Sufletul ce se frânge…
Vorba bună,
Lacrimile adună.
Privirea blândă,
Sufletul de bucurie ni-l inundă.
Inima ce bate,
Îții vorbește pin glas despre toate…
O picătură din rai
Este atunci când dai !

Taina sufletul

Sufletul este ca o taină,
Ce rămâne ascunsă în toți…
Și nimeni nu o dezleagă
Oricât am încerca noi…
Lumina ce apare din întuneric
Este o aripă de înger,
Ce speranță ne aduce ,
Și ne încălzeste sufletul tainic;
În lumea asta mare,
Doar sufletul nu moare!
Ci rămâne un veșnic călător,
El are și umbră și soare
Și nor și culoare,
Dar în suflet îți lasă o rază de soare;
Să îți lumineze pașii
Într-o lume a speranțelor!

Prețuire

Prețuim căldura atunci când ne este frig,
Prețuim zâmbetul atunci când suntem triști,
Prețuim lumina atunci când este întuneric,
Prețuim oamenii atunci când ne simțim singuri,
Prețuim iubirea doar aduci când nu mai este,
Prețuim clipa atunci când ne bucurăm,
Prețuim sănătatea doar atunci când suntem bolnavi,
Prețuim viața doar când este prea târziu…

Nu înceta să fi copil !

Copilăria este o floare
Al cărui parfumul mereu îţi va rămâne
În cale….
Este sunetul inimii tale,
Este forţa care te face să mergi mai departe,
Este copilul din tine,
Este acel pas care te duce într-o lume mai bună,
Este ceasul ce va rămâne mereu în urmă ,
Este o amintire vie
Care îţi va spune: nu mă lăsa!
Copilăria o ai în sufletul tău
Senină mereu…
Nu înceta să rămâi cu suflet de copil
Nu înceta să iubești și să te bucuri ca un copil !

Iubirea este cel mai pur și nevinovat sentiment!

Se spune că atunci când ești trist sufletul vorbește prin lacrimi, dar nu… nu toate sufletele sunt așa. Sunt oameni care oricât de greu le-ar fi, zâmbesc. Nu știu de unde atâta putere, să iubească fără a fi iubiți, sau poate sunt iubiți, dar nu știu să arate. Nu știu că pentru ei și o strângere de mână le bucură sufletul care uneori este inlăcrimat și ar vrea să-și spună durerea , dar le este teamă… și cu toate acestea așteaptă să fie întrebați. Uneori îmi pun întrebarea :ce este sufletul? de ce dacă nu primim iubire ,suferim? Știu că nu toți oamenii sunt ca noi și nu toți gândesc ce gâdim noi și cu toate acestea cerem iubire.Pentru un om ar trebui ca sufletul să fie cel mai important. Face tot: suferă ,se bucură, plânge,râde. Luptă cu gândul ca lacrimile lui să nu le cunoască nimeni. De ce atunci când primim o mângâiere ne face bine, oare nu putem lupta și singuri? Sau ne temem de singurătate,de liniștea aceea apăsătoare în care ești numai tu cu lacrimile care ți-au înghețat pe obraz căci nu a avut cine să le șteargă? Uneori nici măcar noi nu știm ce vrem, de ce suntem triști sau nu știm pentru ce ne vine să plângem, dar știm că avem nevoie de atenție, de iubire, bucurie ,sentimente de care să ne aducem aminte și care să ne facă să zâmbim atunci când suntem triști .Lucrurile mici pentru om sunt lucuri mari pentru suflet. Oamenii au nevoie de oameni, au nevoie să știe, să vorbească, să li se arate.

Atunci când eşti trist privește la :

Oamenii care te întâmpină mereu cu bucurie
Şi nu uită de tine !
Copacii ce stau drepţi mereu
Oricât de tare ar batea vântul şi le-ar fi de greu!
Soarele ce nu oboseşte să răsară
Chiar şi atunci când sunt nori afară!
Luna ce ne veghează, în fiecare seară…
Natura ce o ia de la capăt în fiecare primăvară!
Ziua neobosită cum vine iară…
Râul zbuciumat cum curge înainte
Și nimic din drum nu-l oprește…
Brazii cum rămân mereu verzi,
Ca tu speranța să nu ți-o pierzi
Copilul cum cade și se ridică iară….
Cum zâmbetul se luptă pe chip să apară
Lacrimile poate îți curg în fiecare seară…
Dar a doua zi o iei de la capăt vesel sau trist… iară!