Oglinda sufletului

Tu, cel ce zi de zi cu tine încerci să lupți,
Ai uitat în oglinda sufletului să te mai uiți.
Acolo unde soarele săruta pământul
Și cântecul îți era cuvântul;
Bucuria vieții,
Era zâmbetul feței,
Unde mâna ridicată,
Atingea cerul de îndată.
Unde este ce aveai altădată?
Unde sunt aripile din sufletul tău,
Cu care zburai mereu?
Și teama o alungai
Pod de lumină făceai.
Printre raze, cu gândul te jucai.
Visele rele alungai
Și sperai…
La ceva bun te gândeai
Pământul cu drag îl sărutai.

Publicitate