Un om umblând prin viață

Printre aripi de înger
Văd un om ce plânge,
Un om ca mine și ca tine
Ce de toți este judecat
În loc să fie ascultat.
Aleargă, merge,
Dar nu se oprește;
Puterea lui este dragostea,
Speranța îi este aripa;
Cu o floare își alină dorul,
Cu un cuvânt își ia zborul,
Umblând prin viață
Cu zâmbet pe față,
Că în orice dimineață
Începe o altă viață,
Și de este trist sau bucuros,
În inima lui pentru toți este adăpost.